La câțiva ani, Organizația Mondială a Sănătății face o numărătoare uriașă: de ce murim și ce ne îmbolnăvește. Cea mai nouă a apărut pe 2 octombrie 2026 și acoperă anii 2000–2023.
Rândul pe care l-a văzut toată lumea: demența e acum a cincea cauză de deces de pe planetă. În 2000 era pe locul 19, iar decesele din cauza ei s-au triplat.
Întâi, vestea bună
Trăim din nou mai mult. Speranța de viață globală a fost de 73,3 ani în 2023, aproape cât înainte de COVID. „A trăi mai mult e una dintre marile realizări ale sănătății publice”, spune dr. Alain Labrique de la OMS. Următoarea treabă, zice el, e ca anii ăștia în plus să fie trăiți sănătos.
De ce urcă demența
Aici e șpilul. Mai puțini oameni mor tineri din cauza infecțiilor, așa că mai mulți ajung la vârsta la care demența e frecventă. Mai multe decese prin demență și viață mai lungă merg mână în mână. Sunt cifre pentru populații întregi: nu înseamnă că riscul tău s-a triplat.
S-a schimbat ce ne doboară
Bolile care nu se iau de la alții, ca bolile de inimă, cancerul, diabetul și demența, provoacă acum 74% din decesele din lume, față de 58% în 2000. Inima e tot pe primul loc.
Și mintea e sub presiune. Între 2019 și 2023, anii de viață sănătoasă pierduți din cauza depresiei au crescut cu vreo 20%, iar din cauza anxietății cu aproape 45%.
Și eu ce fac cu asta?
Nimic dramatic. Dacă te îngrijorează schimbări de memorie la tine sau la cineva drag, mergi la medic, și cu cât mai devreme, cu atât mai bine. În rest, sfaturile vechi merg tot: mișcare, somn, oameni dragi, grijă de inimă.
Iar data viitoare când nu găsești cheile, liniștește-te. Nu e demență. Așa sunt cheile.