E o dulciune de Halloween care împarte America în două. Fanii îi zic „fericire de zahăr”. Cei care o urăsc zic că un bol din ea arată ca „un bol cu dinți vechi”. Faceți cunoștință cu candy corn: un triunghi mic de zahăr în trei dungi, galben jos, portocaliu la mijloc, alb în vârf, făcut să arate ca un bob de porumb.
Cât mănâncă?
Mult. Brach's, cel mai mare producător, face cam 30 de milioane de livre în fiecare toamnă, adică vreo 13,6 milioane de kilograme. În 2016, producția totală din SUA era estimată la vreo 35 de milioane de livre, aproape 9 miliarde de bucăți. Brach's are cam 85% din piață de Halloween. Vânzările au ajuns la 75 de milioane de dolari într-un an recent, după firma de analiză Circana.
Ce e în el?
Mai ales zahăr și sirop de porumb. Plus puțină miere, sare, gelatină, aromă artificială și colorant. Până aici, normal. Apoi vine luciul. Candy corn e acoperit cu glazură de cofetărie, făcută din rășină de lac. Iar rășina de lac e o substanță lipicioasă produsă de niște insecte mici. Da. Luciul de pe dulciurile tale de Halloween vine de la o gâză.
Înainte să-l scuipi: același fel de glazură e folosit pe multe dulciuri lucioase și chiar pe unele fructe. Probabil l-ai mâncat de multe ori fără să știi. Acum știi. Scuze.
Nouăsprezece bucăți au cam 140 de calorii și 28 de grame de zahăr, cam ca multe alte dulciuri de Halloween. Nu e mâncare sănătoasă, dar nici vreun monstru.
Cum se face
La început, candy corn se făcea de mână. Muncitorii fierbeau zahăr, sirop de porumb și apă până ieșea o pastă groasă, apoi adăugau fondant și marshmallow. Fiecare strat de culoare se turna separat. Azi lucrează mașinile, dar metoda folosește tot forme din amidon de porumb. Mașinile amestecă, fierb, toarnă în forme și lustruiesc, iar oamenii le conduc și le repară, în timp ce cei de la controlul calității verifică aspectul, gustul și textura.
Chiar și siropul de porumb pornește de la o fermă. Se face mai ales dintr-un soi de porumb numit yellow dent, crescut mai ales în Vestul Mijlociu american. Deci candy corn chiar vine din porumb. Doar nu direct.
O dulciune foarte veche
Candy corn are peste 130 de ani. Povestea zice că un om pe nume George Renninger, care lucra la Wunderle Candy Company din Philadelphia, l-a inventat prin anii 1880, iar firma a început să-l vândă în 1888. Nimeni nu e sigur sută la sută, dar e legenda pe care o repetă toată lumea. O variantă veche se vindea ca „Hrană de găini”, cu un cocoș pe cutie și sloganul „Ceva pentru care merită să cânți cucurigu”. Firma care o vindea e azi Jelly Belly. Brach's s-a apucat în 1920.
Brach's a încercat odată un mix „Cină de curcan” pentru Ziua Recunoștinței. A ținut doi ani, din 2020. O directoare a firmei, Katie Duffy, a zis că a fost „demn de știri, dar poate nu demn de mâncat”. Poate cel mai sincer lucru zis vreodată de o firmă de dulciuri.
Deci e bun sau nu?
Un profesor care studiază dulciurile, Richard Hartel, a zis că „nu e mai dulce decât multe alte dulciuri”. Fanii sunt pătimași. Unul a zis că îl iubește „deși arată ca și cum ar trebui să aibă gust de lumânare”. O comediantă a zis că e „obiectiv cam scârbos, dar de-aia e bun”. Există chiar și o Zi Națională a Candy Corn, pe 30 octombrie, cu o zi înainte de Halloween.
Ce înseamnă pentru tine
Dacă n-ai încercat niciodată, câteva bucăți nu strică. În trei secunde ori îl iubești, ori îi înțelegi pe cei care-l urăsc. Doar mănâncă-l știind ce mănânci: zahăr, iar zahăr și un mic ajutor de la o insectă.