În fiecare Halloween, milioane de oameni fac ceva ce pe hârtie n-are niciun sens. Stau la coadă, plătesc și intră într-o clădire întunecată, plină de străini al căror job e să-i facă să țipe. Apoi ies râzând și spun: hai să mai mergem o dată.
Un grup de cercetători din Danemarca a hotărât să măsoare exact ce se întâmplă.
Experimentul
Echipa de la Recreational Fear Lab (Laboratorul fricii de agrement) al Universității Aarhus, condusă de Marc Malmdorf Andersen, a lucrat cu Dystopia Haunted House din Vejle, Danemarca. E o atracție horror cu aproape 50 de camere și multe sperieturi bruște: actori, zgomote neașteptate, lucruri care te apucă în întuneric.
Au trimis prin ea 110 vizitatori, fiecare cu un monitor de puls. Camerele i-au urmărit prin casă, iar observatori independenți au notat cum a reacționat fiecare om la fiecare sperietură. La final, vizitatorii au dat două note fiecărei întâlniri: cât de speriați au fost și cât de mult le-a plăcut.
Răspunsul e o curbă
Când cercetătorii au pus frica și distracția pe același grafic, a ieșit un U întors. Prea puțină frică, și oamenii se plictiseau. Prea multă, și nu mai era distractiv, ci doar neplăcut. La mijloc era un vârf.
„Dacă oamenilor nu le e prea frică, nu se bucură la fel de mult de atracție”, a spus Andersen, iar același lucru se întâmplă când le e prea frică. În cuvintele lui, o cantitate „exact cât trebuie” de frică e esențială ca să te distrezi cât mai bine.
Și inima a spus aceeași poveste. Variațiile mari de puls arătau cât de speriați erau oamenii. Dar distracția era legată de urcușuri și coborâșuri mai mici, tot cu un punct ideal la mijloc. Andersen a observat că tiparul seamănă „izbitor” cu ce văd oamenii de știință la joaca oamenilor. Altfel spus, o sperietură bună e un fel de joc: corpul se poartă ca și cum ar fi pericol, iar creierul știe că ești în siguranță.
Frica, un fel de vaccin
Mathias Clasen, codirector al laboratorului, descrie divertismentul înfricoșător ca pe „un fel de vaccin împotriva fricii”. O doză mică și controlată de frică te ajută să exersezi calmul când îți bate inima tare, așa că stresul din viața reală pare un pic mai cunoscut.
În 2023, parcul de distracții suedez Liseberg a făcut cu aceiași cercetători un experiment numit „Peak Fear” (Frica maximă). Halloween-ul de la Liseberg a început în 2015 și a avut aproape două milioane de vizitatori. Cercetătorii au descris acolo trei tipuri de fani ai groazei: cei care vânează adrenalina, cei cărora le e frică dar vor să-și învingă frica și cei care folosesc experiențele înfricoșătoare ca să facă față unei lumi care sperie.
Deci cât de frică să-ți fie diseară?
Exact cât trebuie. Alegeți filmul horror care vă face să strângeți perna în brațe, nu pe cel care vă ține treji până marți. Dacă trageți un prieten printr-o casă bântuită, uitați-vă la fața lui: un țipăt urmat de râs înseamnă că ați găsit punctul ideal.
Iar dacă lângă voi la cinema se așază cineva cu un cearșaf alb și ochelari de soare, păstrați-vă calmul. Știința spune că vă distrați.