Intri în unele benzinării din America și îl găsești lângă casă: kratom, în shoturi, capsule și pulbere. Vine de la un copac din Asia de Sud-Est, iar frunza are efecte ușoare, asemănătoare opioidelor. Problema e ce au făcut unii vânzători cu ea.
Variantele „tunate”
Frunza naturală are doar urme dintr-un compus numit 7-OH. Unele produse au fost concentrate sau modificate chimic ca să aibă mult mai mult, plus o rudă a lui numită MGPI. În studiile de laborator analizate de agenția americană a medicamentului (FDA), 7-OH a fost de vreo două până la nouă ori mai puternic decât morfina. FDA îl numește „un opioid puternic” și avertizează că ar putea aduce un nou val al crizei opioidelor.
Ce se schimbă
Pe 9 octombrie 2026, departamentul american al sănătății a recomandat ca ambii compuși să intre în Schedule I, cea mai strictă categorie, unde stă și heroina. Agenția antidrog DEA a anunțat asta în aceeași zi, iar pe 14 octombrie a apărut oficial. E o măsură temporară, pentru produsele cele mai tari.
Limita e simplă: peste 1 miligram din acești compuși la gram sau la mililitru, ori mult mai mult decât ar avea frunza în mod natural.
Ce nu înseamnă
Kratomul simplu nu e interzis prin asta. Secretarul sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a zis că „trag o linie clară între kratomul natural și produsele opioide periculoase, îmbogățite”. Dar atenție: nimeni n-a zis nici că varianta simplă, sub limită, e sigură.
Pe canalul ăsta o tot spunem: dacă o sticluță de la benzinărie îți promite că-ți repară starea, spatele și toată săptămâna, întreabă ce e de fapt în ea. Eticheta e de obicei mai puțin vorbăreață decât reclama.
Dacă ceva merge prost
Opioidele pot încetini sau opri respirația. În România și în toată UE, sună la 112. În SUA, 911 sau linia antiotrăvire 1-800-222-1222.